privire

Munca mea prezintă un interes limitat in peisajul cotidian.

Eu ca persoana prezint un interes limitat  pentru sutele de miile  de oamenii  pe lângă care trec zilnic.

Viața mea se prezintă ca un spațiu limitat cu un orizont nu prea îndepărtat în care bucle ciclice de evenimente previzibile se succed.

Dar  am un diamant, mare, tăiat în o mie de fețe. Îl țin pe un piedestal în așa fel încât toata lumina apusului să se filtreze prin el  și așchii de lumină de toate culorile  aleargă pe pereți la oră de seară.

Mă rotesc în jurul lui încercând să prind fiecare reflexie și fiecare scânteie de lumină. Privesc în interior la jocul de ape și mă înfior în limpezimea și profunzimea  lui, în  diversitatea de nuanțe pe care le reflectă.

Un ciob de carbon care a dormit milioane de ani în întunericul pământului, ridicat  din noroi ca o piatră oarecare de cineva care a văzut strălucirea ascunsă. Apoi  șlefuit , tăiat , supus unor tratamente anoste , ciclice, până când a ajuns să  fie  o bijuterie magică.

 E nevoie  să am  răbdare, fiecare zi face parte din acel tratament anost care va aduce sufletul meu  la perfecțiune. Aștept momentul în care fiecare raza de lumină care mă va atinge să se transforme în frumusețe și culoare …..