Lansari de carte

Lansări de carte

Acum:

Targul de carte este in plina desfășurare.  Lansează o carte de Istorii  culturale locale  mai mult sau mai puțin autobiografice o veche colaboratoare a mea, prietena si parteneră in multe proiecte culturale.

Am asistat de-a lungul anilor la nenumarate  lansari de carte, am felicitat oamenii , am luat cartile cu autograf, le-am pus in raft, si le-am lasat acolo asteptand niste timpuri eliberate de stres pentru a le putea răsfoi in tihna.

Acum  e o situatie similară, iau cartea   cu coperti colorate in mana ,  pretul  modic de 15 lei dovedeste ca autoritatile locale au avut o contributie substantiala la aparitia ei.  Cuvantul  introductiv al primarului arată mândria de a fi putut fi partener la un proiect care  consemneaza  peste ani, eforturile lui de a  incerca sa tina vie o miscare culturala in mica comuna pe care o pastoreste.

 

Îmi fac timp să o răsfoiesc  .   Cartea se deschide exact la un  paragraf  care imi este  adresat  . …” datorita  căreia un vis frumos a devenit realitate.  A cărei prezență  a lăsat  întotdeauna in urma o undă de lumină, un gând cald de iubire, o urare optimistă încărcată cu energie pozitivă, mobilizatoare.”

Oau, ce ciudat este sa te întâlnești cu imaginea ta reflectată  de către alții. Ce important este ca atunci când lucrezi cu alți oameni să incerci să  îți exersezi  judecata, să  negociezi,  să faci  compromisuri,  să  cauți să  ai  o "minte atrăgătoare". Să rămâi în memoria altora mult  mai frumos decât ești…

 In viitor:

Lansare de carte , eveniment îndelung pregătit , ani mulți de sedimentare a istoriei personale. Coperta în culori pastel e traversată de o rază strălucitoare, se numește Pași  spre lumină , și adună între copertele ei tot efortul de o viață de a risipi întunericul , de a limpezi ceața de a aduce înțelegerea în propria viață.

Prefața este scrisă de mentorul  pe care l-am cunoscut în ultimii 10 ani, și care a  fost martor și factor determinant a multor  întâmplări  generatoare de învățătură și înțelepciune.

Ne bucurăm de cadrul intim al lansării , văd în sală oameni pe care îi cunosc de zeci de ani, povestesc unii cu alții la un pahar de vin , nimeni  nu se simte stingher și abandonat.

Îmi amintesc  cu un zâmbet  de cartea Istorii  culturale locale  în care eram atât de elogios pomenită de colega și prietena mea.

Adevărul este de fapt altul:

”  pe tot parcursul vieții încercăm să devenim semnificativi pentru  anumiți oameni. Primii pe care dorim să îi influențăm sunt cei din familie, soț și copii. Apoi vin colegii de muncă asupra cărora exercităm presiuni nebănuite să îi transformăm  după propria noastră viziune. Suntem  foarte dezamăgiți când constatăm eșecul tuturor demersurilor. Fiecare dorește să fie exact așa cum este, să facă lucrurile exact așa cum le face și nu așa cum credeam eu că trebuie făcute.

Și totuși, ne reușesc  acele acțiuni pe care le-am făcut dezinteresat din dragoste sau doar simpatie, fără a avea nici o așteptare de succes sau recunoaștere, cele pe care nu le-am impregnat cu acel trebuie  urâcios și obligatoriu.

Din această zonă vin  aprecieri neașteptate, elogii  mai mult sau mai puțin meritate, din partea oamenilor la sufletul cărora ai ajuns fără ca de fapt tu să îți propui acest lucru. De aici vine lumina….”